Pentru cine se duce la Berlin, Jewish Museum este un loc care trebuie vazut. Nu e doar important, mai ales e foarte interesant. Facut de un arhitect celebru de-al lor, american, ce s-a transformat din muzician intr-un maestru al formei si al perceptiei, Daniel Libeskind. Veti spune: desigur, Berlin, stim noi ce stim... Dar parcă si Bucurestiul ar trebui sa faca ceva pentru a-si revendica apartenenta la Europa, pe componenta asta mai soft, de spiritualitate. Puternicul lobby evreiesc ce face si desface, dupa cum zic unii-altii, pare sa se fi impotmolit, in Bucuresti, in impenetrabila cultura urbana locala.
S-a “bifat” inca o actiune, si ce-a iesit - sau ce se pregateste sa iasa - este un "frumos" loc, comemorativ, adica inutil din punct de vedere educational pentru tineri. Un loc la care sa poata depuna o coroana de flori, in fata media, de 2-3 ori pe an, politicienii lor si ai nostri. Aleasa pe criteriul buticarului ce are un smen cu primaria, locatia este improprie din toate punctele de vedere. S-a discutat cateva zile public despre acest proiect, si, pana la urma, toata lumea s-a consolat cu ideea ca am jertfit cativa pomi pentru o cauza dreapta. Din pacate, lucrurile stau mult mai rau din punct de vedere al culturii urbane. Am consumat un instrument important de educatie civica si istorica si l-am trecut in derizoriu, impingandu-l catre un festivism fals de tip comunist.
Cred ca se putea face ceva mai inteligent si util. Am blocat dezvoltarea unui spatiu important dintr-un oras aflat in suferinta, intr-o devalmaseala deplina. Pacat, merita mai mult acest monument. Si orasul, in general. Ma scuzati pentru deranj.